Celebra "Mocanita" din Valea Hartibaciului

O data cu trasarea liniilor principale de cale ferata din Transilvania la sfârsitul secolului al XIX-lea, conducerea Imperiului Austro-Ungar a decis sa încurajeze initiativele private locale pentru construirea de linii secundare care sa deserveasca principalele statii de pe liniile magistrale si care sa ajute la dezvoltarea zonelor rurale, atât prin asigurarea transportului de calatori, cât mai ales pentru transportul produsele agricole si forestiere.

Asadar, beneficiind de suportul financiar al guvernului de la Budapesta, baronul Apor din Sighisoara decide sa construiasca o cale ferata care sa lege Podisul Târnavelor de Podisul Hârtibaciului. Din cauza dificultatii traseului dintre Sighisoara si Bradeni, care presupunea curbe foarte stranse si o declivitate crescuta pentru traversarea dealului Apoldului, s-a ales ecartamentul îngust, standardizat în imperiu la 760 mm.

















  • 1895 - "Societatea Cailor Ferate Locale Sighisoara-Sibiu" - începe, la Sighisoara, constructia liniei si, în ciuda întârzierilor provocate de inundatii, reuseste la finele anului 1898 realizarea celor 48 de kilometri pâna la Agnita. 

















  • 1908 - compania feroviara de stat a Ungariei - MAV - preia operarea liniei, desi proprietarul ramâne SCFL.
  • 1910 - Linia va fi prelungita cu înca 62 km, pâna la Sibiu. Trenul va traversa orasul Agnita pe strada principala, împartind-o cu autovehicule, trasuri si pietoni. Tot atunci se va da în folosinta, la insistenta comunitatii locale, si ramura Cornatel-Vurpar, adaugând înca 13 km la lungimea liniei, care cu un total de 123 km devenea cea mai lunga cale ferata îngusta din România.
















  •  1912 - se întocmesc planuri pentru extinderea liniei la sud de Agnita, catre poligonul militar de la Cincu si mai departe peste râul Olt pentru a face joncaiunea cu calea ferata normala la Voila. Din pacate, turbulentele premergatoare izbucnirii Primului Razboi Mondial au facut ca aceasta extindere sa ramâna doar la stadiul de plan.
  • 1919 - o data cu sfârsaitul razboiului si Unirea Transilvaniei cu România, operarea liniei va fi preluata de Caile Ferate Române, proprietar ramânând SCFL.
  • 1948  - întreaga cale ferata va fi cumparata de Ministerul Lucrarilor Publice si SCFL se va dizolva.
















  • 1965 - linia dintre Sighisoara si Agnita a fost închisa si apoi demontata din cauza pantelor abrupte si a curbelor strânse, care o faceau dificil si scump de operat, viteza medie pe acest traseu fiind de 10 km/h. Marea parte a rambleului a fost apoi ocupat de drumul judetean care lega Sighisoara de Agnita. sinele au fost scoase si de pe strazile Agnitei, iar o noua gara terminus a fost construita la 3 km în afara orasului, înspre Sibiu. Portiunea de linie ramasa între Agnita si Sibiu, respectiv Cornatel-Vurpar, a fost modernizata la standardele vremii, cu precadere pentru transportul de marfa. Daca anii '60 marcheaza un prim moment de vârf în ceea ce priveste traficul liniei, prin transportul masiv de sfecla de zahar, anii '80 îl marcheaza pe al doilea, prin transportul de material lemnos, cu precadere busteni de stejar.

















  • 1997 - datorita epuizarii resurselor de material lemnos, dar si a crizei economice din anii '90, linia secundara Cornatel-Vurpar a fost închisa circulatiei si trecuta în conservare.
  • 1998 - o data cu desprinderea CFR în mai multe companii, în vederea privatizarii, administrarea liniei va fi preluata de SAAF - Societatea de Administrare Active Feroviare.

















  •  2001 - 1 septembrie marcheaza încetarea a 91 de ani de mocanitei pe valea Hârtibaciului, singura pereche de trenuri mixte pe zi fiind retrasa datorita lipsei fondurilor pentru întretinerea locomotivelor. A fost ultima cale ferata îngusta operata de CFR.
  • 2003 - parcul rulant si o parte din cladiri vor fi preluate de SFT - Societatea Feroviara de Turism, societate desprinsa din SAAF si care avea ca scop valorificarea potentialului turistic al liniei. Zeci de vagoane de marfa si calatori îsi gasesc sfâraitul sub flacara de autogen, doar locomotivele si 6 vagoane de calatori fiind pastrate pentru trenul turistic. De la Turda va fi adusa locomotiva cu aburi 764.052 func?ionala, iar o locomotiva diesel va fi de asemenea reconditionata.
















  • 2008 - conditiile economice si diversele conduceri ale SFT aduc societatea în prag de faliment, naruind astfel speranta unui tren turistic pe valea Hârtibaciului. Toate locomotivele diesel, cu exceptia celei recent reconditionate de SFT, vor fi valorificate ca fier vechi, una fiind salvata de la taiere de catre un investitor austriac. Tot sub flacara de autogen au pierit si doua vagoane de calatori, restul de patru fiind salvate în ultima clipa de nou înfiintatul Consortiu pentru Dezvoltare Intercomunitara Sibiu-Agnita, care preia sarcina SFT-ului de a introduce trenuri turistice pe aceasta linie.

































  • 2010, 26. septembrie - se sarbatoresc 100 de ani de cale ferata îngusta pe Valea Hârtibaciului, si o noua victorie: locomotiva de împrumut trage primul vagon restaurat, cu o capacitate de 30 de locuri. Mocanita va parcurge primii 2 km de traseu reabilitat, între Agnita si Balta Bârghisului.
 Links:


http://www.spurfilm.eu/agnita
http://www.sibiuagnitarailway.com/index.php
http://ro.wikipedia.org/